10 iun. 2021
Microorganismele aparținând a peste o mie de specii diferite pot fi găsite în interiorul corpului uman și la suprafața lui, inclusiv pe piele, în nas, gură și intestine. Tractul nostru gastro-intestinal este locul unde se găsesc 90% dintre aceste microorganisme, fiind cunoscut sub numele de microbiomul (1) intestinului uman. Oamenii de știință definesc microbiomul intestinal ca fiind cantitatea totală de microorganisme, inclusiv bacterii, arhee, ciuperci și gene microbiene care trăiesc în intestinul uman. Aproximativ o treime dintre acestea sunt comune pentru majoritatea oamenilor, în timp ce două treimi sunt specifice fiecărei persoane, ceea ce face ca profilul bacterian intestinal să fie unic, asemeni unei amprente digitale.(2) Nici măcar gemenii identici, care împărtășesc 100% din informațiile lor genetice, nu au aceeași compoziție a microbiomului intestinal (3) .
Chiar dacă nu există doi microbiomi intestinali la fel, oamenii de știință au reușit să stabilească faptul că un microbiom intestinal sănătos este unul foarte populat și divers. Este vorba despre simbioza și echilibrul dintre speciile bacteriene și raportul corect dintre bacteriile „bune” (cum ar fi Bifidobacteria și Lactobacillii) și bacteriile „rele” (cum ar fi Clostridia și Bacteroides). De fapt, atât densitatea comunității microorganismului intestinal (numărul total de celule), cât și diversitatea (numărul diferitelor specii prezente în intestin) reglează și influențează diferite procese legate de sănătatea generală, cum ar fi nutriția și metabolismul, sistemul imunitar, sistemul entero-endocrin, axul intestinal-cerebral și altele (4) .
Interesant este faptul că microbiomul intestinal nu numai că este implicat în problemele legate de alimente și bolile sistemului digestiv, cum ar fi obezitatea, cancerele de colon, sindromul intestinului iritabil (IBS), intoleranțele alimentare, deficiențele de micronutrienți, colesterolul și bolile hepatice (5) , dar și în bolile care, doar cu câțiva ani în urmă, aparent nu aveau nimic de-a face cu tractul nostru gastro-intestinal, cum ar fi diabetul, probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietate și depresie, imunitate afectată, boli de piele și alergii nealimentare.
În esență, această vastă populație din interiorul corpului este crucială atât pentru bunăstarea fizică, cât și pentru cea mentală, întrucât, pe de o parte, influențează digestia alimentelor și absorbția nutrienților, în timp ce, pe de altă parte, este fundația a 70% din sistemul imunitar și reglează activitatea creierului. În acest fel, deopotrivă influențează activitățile creierului și reprezintă prima linie de apărare împotriva bolilor.
3 ALIAȚI PENTRU UN MICROBIOM SĂNĂTOS
Cum putem obține un microbiom sănătos? O serie de factori joacă un rol important în modelarea sănătății sistemului nostru digestiv, cum ar fi stilul de viață, exercițiile fizice, genetica gazdei și medicamentele. Mai mult decât atât, ne putem influența sănătatea și prin ceea ce mâncăm. Compușii dietetici, cum ar fi probioticele, prebioticele și postbioticele, pot juca un rol activ în sănătatea digestiei prin hrănirea și creșterea diversității și a numărului de bacterii benefice din intestin.
1. Prebioticele
În timp ce o dietă bogată în grăsimi (cum ar fi dieta occidentală) promovează adesea dezvoltarea unui profil pro-inflamator al microbiomului intestinal, o dietă bogată în fibre, cum ar fi dieta mediteraneeană, este legată de un microbiom intestinal mai sănătos și a fost asociată cu un sistem imunitar care funcționează bine, un risc mai scăzut de boli ale arterelor și o bună sănătate mintală(6).
De zeci de ani, oamenii de știință au dovedit că fibrele de toate tipurile sunt importante pentru sănătate și că îndeplinirea cerințelor dietetice prescrise zilnic (25-30 g fibre/zi) este bună pentru sănătate și bunăstare. Din păcate, este, de asemenea, un obiectiv pe care majoritatea oamenilor se străduiesc să îl atingă, ducând la probleme legate de mișcarea bolului intestinal, creșterea greutății corporale și riscul apariției mai multor boli netransmisibile, cum ar fi anumite tipuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare(7) .
Cu toate acestea, nu toate fibrele își exercită efectele benefice în același mod. Un anumit tip de fibră numită fibră prebiotică interacționează direct și pozitiv cu microbiomul nostru intestinal. Fibrele prebiotice sunt utilizate selectiv (de obicei fermentate) de către microorganismele intestinale „bune”, care le ajută să prospere, menținând microbiomul intestinal în echilibru. Pur și simplu, fibrele prebiotice servesc drept hrană pentru microbii benefici care trăiesc în interiorul intestinului și, prin urmare, contribuie la sănătatea sistemului digestiv. Este important să ne amintim că, deși toate tipurile de fibre sunt bune pentru noi, nu toate pot fi numite prebiotice ... printre ele, fibrele solubile precum inulina, fructo-oligozaharidele și galacto-oligozaharidele. În plus, mulți alți compuși fără fibre pot avea un efect prebiotic(8).
Pentru majoritatea oamenilor pâinea este un aliment de bază, pe care îl consumă zilnic. Din punct de vedere istoric, pâinea, în special anumite tipuri de pâine, cum ar fi cele integrale, este principala sursă de fibre. De zeci de ani Puratos a avut misiunea de a crește calitatea (gustul, textura și valoarea nutrițională) a alimentelor pe care le consumăm și de a ajuta consumatorii să ducă o viață sănătoasă. Așadar, ca parte a efortului nostru de inovare, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că am dezvoltat pâini delicioase, bogate în fibre prebiotice, care îi mențin fericiți atât pe consumatori, cât și digestia lor!
2. Postbiotice
Postbioticele sunt un amestec de celule bacteriene inactive, componente celulare (de exemplu, beta-glucani) sau substanță produsă de bacterii intestinale (exemplu: acizi grași cu lanț scurt). Substanțele postbiotice sunt benefice pentru gazdă și, printre multe alte beneficii (9) pentru sănătate, pot avea un rol de imunomodulare, efect antiinflamator, activități antioxidante și antihipertensive.
Dacă soluțiile axate pe prebiotice fac parte din actualul portofoliu Happy Gut al grupului Puratos, soluțiile postbiotice reprezintă viitorul și sunt subiectul eforturilor noastre de cercetare pe termen mediu și lung.
3. Probiotice
În cele din urmă, utilizarea microorganismelor vii „bune” - probiotice - prezente sau adăugate în iaurt și în alte produse lactate fermentate, poate conferi un beneficiu sănătății gazdei. În ciuda rolului pe care îl joacă în sănătatea intestinelor, pentru moment, probioticele nu sunt încă subiectul niciunei cercetări Puratos. Motivul este unul foarte simplu: deoarece majoritatea soluțiilor noastre de panificație și patiserie suferă un tratament termic sever și prelungit, cum ar fi coacerea, este imposibil ca aceste organisme să rămână în viață în produsele finite.
Interesat în soluțiile Happy Gut? Citește mai mult!
- https://www.eufic.org/en/healthy-living/article/the-role-of-gut-microorganisms-in-human-health
- Thursby E, Juge N. Introduction to the human gut microbiota. Biochem J. 2017; 474(11):1823-36.
- https://thegutstuff.com/about/
- https://www.eufic.org/en/healthy-living/article/gut-microbiotas-effect-on-physical-and-mental-health-mynewgut
- Rinninella E, et al. What is the Healthy Gut Microbiota Composition? A Changing Ecosystem across Age, Environment, Diet, and Diseases. Microorganisms. 2019 Jan 10;7(1):14.
- Makki et al. The impact of dietary fiber on gut microbiota in host health and disease. 2018 Cell Host Microbe 23, 6, 705-715
- https://www.nutrition.org.uk/healthyliving/basics/fibre.html
- https://isappscience.org/for-scientists/resources/prebiotics/
- Aguilar-Toalá, J. E., et al. "Postbiotics: An evolving term within the functional foods field." Trends in Food Science & Technology 75 (2018): 105-114.
